Înșelată cu 90.000 de lei

O femeie a rămas fără 90.000 de lei după ce a fost înșelată de persoane care s-au dat drept angajați ai unei bănci, ai DIICOT și ai Băncii Naționale

O femeie a fost victima unei escrocherii complexe, pierzând 90.000 de lei după ce a fost convinsă de mai mulți indivizi că este implicată într-un caz de furt de identitate. Escrocii s-au prezentat drept angajați ai unei bănci, ofițeri DIICOT și reprezentanți ai Băncii Naționale a României.

Totul a început când femeia a fost sunată de la o bancă la care nu avea cont, fiind întrebată dacă a contractat un împrumut în valoare de 45.000 de lei la o filială din Brașov. Persoanele care au contactat-o îi cunoșteau numele, profesia și toate datele personale. Când femeia a negat existența creditului, falsul angajat bancar a început să o panicheze, susținând că este victima unui furt de identitate și că va fi contactată imediat de un ofițer DIICOT.

În scurt timp, aceasta a fost apelată de un așa-zis ofițer DIICOT care, într-un ton autoritar, i-a spus că trebuie să colaboreze cu ancheta. Ulterior, femeia a fost sunată și de un presupus reprezentant al Băncii Naționale, care i-a cerut să meargă la banca unde are conturi și să solicite un nou împrumut — maximul permis — pentru a verifica dacă există nereguli. I s-a spus să nu discute cu nimeni din bancă, pe motiv că un funcționar ar putea fi implicat în fraudă.

Femeia, speriată și convinsă că participă la o anchetă reală, a urmat toate indicațiile. După ce a obținut creditul, a trimis datele contului către escroci, care au susținut că este nevoie de ele pentru verificări. A fost apoi îndrumată să transfere sumele, câte 5.000 de lei, către un „cont securizat” creat, chipurile, prin BNR.

Escrocii i-au trimis un link către o clonă a aplicației băncii din Galați, unde femeia avea contul, și au direcționat-o ulterior către un bancomat pentru criptomonede, din oraș. În tot acest timp, falsul reprezentant al BNR o presa constant, spunându-i chiar că, dacă nu ar fi colaborat, ar fi trimis poliția după ea la locul de muncă.

Victima a continuat transferurile, crezând că banii sunt mutați într-un cont protejat. După ce a transferat întreaga sumă, nu a mai reușit să ia legătura cu nimeni, iar toate conversațiile telefonice cu escrocii au fost șterse.

„Permanent m-am simțit urmărită. La telefon eram presată să fac ce mi se cerea, credeam că ajut la anchetă și că îmi rezolv situația”, a declarat femeia.

Aceasta a menționat că, în timpul conversațiilor, auzea cum escrocii vorbeau și cu alte persoane, ceea ce a întărit convingerea că face parte dintr-o investigație reală. După ce a realizat că a fost înșelată, a apelat la un avocat și a depus plângere penală.

„Am formulat o plângere penală și vom iniția și o acțiune civilă pentru rezoluțiunea contractului și suspendarea executării acestuia, până la soluționarea dosarului penal”, a declarat avocatul Alexandru Cosmin Lăcătuș, care o reprezintă pe femeie.

Avocatul a cerut ca clienta sa nu mai fie obligată să plătească ratele la creditul contractat în urma înșelătoriei, însă, în lipsa unei anchete finalizate, aceasta trebuie în continuare să achite împrumutul.

Astăzi, femeia are de plătit prima rată și nu știe cum va reuși să se descurce. Speră ca anchetatorii să poată face lumină în acest caz și să o ajute să-și recupereze banii.

Sunt multe astfel de cazuri de înșelăciune prin aceasta metoda  ,, La nivelul județului Galați, în primele 9 luni ale anului 2025, s-a înregistrat o creștere de peste 42% față de aceeași perioadă din 2024, a sesizărilor care vizează posibile infracțiuni de înșelăciune săvârșite prin mijloace electronice, de la 85 la 121 de cazuri”, a precizat cms. șef Felicia Tudoran, IPJ Galați.

Politstii galateni au si o serie de sfaturi pentru populatie .Fenomenele care au luat amploare în ultima perioadă, sunt:*Spoofing-ul telefonic* este una dintre cele mai utilizate tehnici în atacurile de tip inginerie socială și constă în falsificarea numărului de telefon afișat destinatarului pentru a imita numere legitime, precum cele ale instituțiilor financiare, organizaților guvernamentale ori chiar ale unor persoane de încredere. Acest fenomen a devenit tot mai sofisticat, fiind adesea utilizat împreună cu alte tehnici de atac, precum vishing (informații sensibile oferite prin telefon) sau mesaje persuasive generate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, fiind înregistrate prejudicii materiale semnificative.*Smishing-ul (phishing prin sms)* a rămas o provocare majoră, fiind o tehnică des utilizată în atacurile de tip inginerie socială și constă in transmiterea de mesaje text frauduloase, care par a fi trimise de către instituții legitime şi nu numai, precum unități bancare, companii de telecomunicații, furnizori de servicii sau organizații guvernamentale, cu scopul final de a determina victimele să divulge informați confidențiale sau să acceseze link-uri malițioase de unde pot descărca programe malware.

A luat amploare și *folosirea codurilor QR* – metodă rapidă și comodă de acces la informații, meniuri, plăți sau bilete digitale. Totuși, tocmai simplitatea lor le face vulnerabile. Atacatorii pot înlocui codurile legitime cu unele rău intenționate, amplasate strategic în spații publice, pe afișe sau chiar trimise prin e-mail și mesaje. În spatele unui cod aparent inofensiv se poate ascunde un link către un site de phishing, o pagină falsă care vă cere date personale sau bancare sau chiar o comandă automată care descarcă fișiere dăunătoare pe dispozitivul dumneavoastră.

Un alt tip de fraudă cibernetică întâlnită frecvent este *cea care vizează utilizatorii WhatsApp*. Atacatori folosesc linkuri scurte, de tip wa.me sau bit.ly, care redirecționează automat către o conversație pe WhatsApp. De cele mai multe ori, atacatorul pretinde că este o rudă/prieten care are un număr de telefon și se află într-o situație de urgență financiară. Sub pretextul unei crize, vă convinge să accesați un link sau să trimiteți bani rapid.

Să nu uităm nici de campaniile înșelătoare care promovează *o presupusă platformă de investiții de stat.* Textul în cauză, care circulă pe rețelele sociale și în reclame sponsorizate, face referire la lansarea unei platforme guvernamentale care oferă „rentabilități ridicate între 75% și 150% pentru cetățeni”, fiind promovată ca alternativă la depozitele bancare. Obiectivul real al acestor campanii este de a redirecționa utilizatorii către site-uri frauduloase, unde li se solicită date personale, date bancare sau autentificări în conturi și aplicații de plată.

*Vishing* este o metodă de atac cibernetic prin care atacatorii folosesc apeluri telefonice pentru a obține informații sensibile, pretinzând că sunt reprezentanți ai unor organizații/instituții de încredere (poliție, bancă etc.).

Scopul este de a convinge victima să ofere date personale sau financiare, sub pretextul unei situații urgente („Contul dumneavoastră a fost compromis”, „Ați fost victima unei fraude”).

Astfel, profitând de starea de agitație a interlocutorului, infractorii cibernetici obțin de la acesta informații confidențiale precum coduri PIN, parole sau îl conving sa instaleze pe dispozitivul mobil aplicații de control la distanta.

De regulă, tonul apelantului este unul precipitat, intimidant, folosește termeni tehnici și informații de specialitate, inclusiv numele și funcțiile unor persoane oficiale.

Pentru reducerea riscului e victimizare, polițiști vă recomandă:

– fiți sceptici, verificați sursa, nu divulgați date personale, coduri de verificare sau informații bancare;

– actualizați regulat software-ul (menținerea software-ului actualizat reduce vulnerabilitățile de securitate și îmbunătățește protecția împotriva amenințărilor cibernetice) și aplicațiile de securitate;

– verificați mereu adresa expeditorului, nu doar numele afișat;

– înainte de a trimite bani verificați întotdeauna informațiile direct cu persoana în cauză, printr-un alt canal de comunicare;

– nu deschideți linkuri sau atașamente din surse suspecte, chiar dacă mesajul pare personal (verificați înainte sursa mesajului);

– raportați orice mesaj suspect și nu răspundeți în grabă;

– activați autentificarea în doi pasi;

– verificați sursa codului QR – evitați scanarea celor amplasate în locuri publice fară context clar;

– nu introduceți date personale imediat după scanare, fără a verifica siguranța site-ului;

– dacă primiți un cod QR într-un mesaj nesolicitat, evitați să-l accesezi fără validare din altă sursă;

– informați-vă constant despre noile metode de fraudă online;

– folosiți un manager de parole pentru conturi sigure și unice;

– verificați întotdeauna informațiile legate de investiții financiare direct pe site-urile oficiale ale instituțiilor statului;

– nu accesați link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate care promit câștiguri rapide sau garanții financiare neobișnuit de mari;

– acordați o atenție sporită mesajelor care conțin promisiuni nerealiste de câștig, formulări cu impact emoțional și referințe abuzive la autorități sau persoane publice, utilizate pentru a crea un fals sentiment de legitimitate;

– nu instalați pe dispozitivele dumneavoastră mobile aplicații de control la distanță (ex: Anydesk, Teamviewer etc.);

– nu transmiteți unor persoane necunoscut fotografii ale documentelor dumneavoastră de identitate, ale facturilor de utilități sau selfie-uri cu documentul de identitate poziţionat în dreptul feței;

– în cazul în care vedeți pe Facebook, Instagram, TikTok sau Youtube o astfel de reclamă, raportați-o în aplicație ca fraudă, ajutând astfel alți utilizatori să nu mai pice în plasa răufăcătorilor.

Articolul Înșelată cu 90.000 de lei apare prima dată în Reperul.